Mi-am gasit umbrela!

Am o fobie pentru zilele de ploaie. Mi se intampla deseori sa ma trezesc, sa ma duc la baie si in timp ce ma spal pe dinti sa aud cum se lovesc de geamuri picaturi de ploaie. Incetutz si apoi tot mai tare. Ce nu-i bine e cand se intampla asta din aprilie-mai incolo. Pt ca garderoba mea trece pe Spring Collection incepand cu aceste luni. Adica tenisi permeabili, nu tu geci, gata cu fularele, camasute, cardigane, chestii. Si cand hop-tzop ploaia, gata festu'. Da-i si cauta. Hai ca la papuci ne descurcam, de aia avem tot timpu'. Desi vroiam tenisi, hai ca ii luam pe aia de piele. Da' geaca??? Jur ca n-am ceva prin care DANSA sa nu treaca. Si atunci intervine un obiect absolut indispensabil: UMBRELA. Cand zic intervine, ma refer ca e nevoie. Pt ca de obicei e de negasit. Fie e sus si eu sunt jos, fie din cele 2 negre, ambele sunt rupte in moduri diferite; fie e la scoala alta si niciuna in dulap; fie, evident, am pierdut-o pe aia buna si tre' sa ne multumim cu ce jerpelituri gasim. Bine e cand gasim. Dar daca as avea-o pe asta, jur ca n-as fi in stare s-o pierd si as fi extrem de multumita ca 'al de sus a receptionat mesaju':


Asa m-a prins fobia asta de ploaie ca azi am trecut la Winter Collection, adica chestii nemaipurtate din iarna. Nimic exagerat, nu va ganditi la trening de ski. Si mi-am luat umbrela portocalie, transparenta, care nu se pliaza, care e rupta, deci nu sta inchisa si...[ajunge, are destule hibe] s-a luat unu' de mine:
-Vai, domnisoara, da'ce ploua afara![eu pe trotuar, el in masina la semafor, da? deci e o distanta, da? bun!]
Am uitat sa zic ca afara nu ploua, dar eu tineam de ea ca de propria mea statueta Oscar, daca ar fi sa fie. Da' stii ce? Io-s precauta! Si stii ce? Pana am ajuns acasa chiar a inceput sa ploua! Si stii ce? Inca ploua! EAT THAT MOTHERFUCKER!