luni, 1 iunie 2009

Mi-am gasit umbrela!

Am o fobie pentru zilele de ploaie. Mi se intampla deseori sa ma trezesc, sa ma duc la baie si in timp ce ma spal pe dinti sa aud cum se lovesc de geamuri picaturi de ploaie. Incetutz si apoi tot mai tare. Ce nu-i bine e cand se intampla asta din aprilie-mai incolo. Pt ca garderoba mea trece pe Spring Collection incepand cu aceste luni. Adica tenisi permeabili, nu tu geci, gata cu fularele, camasute, cardigane, chestii. Si cand hop-tzop ploaia, gata festu'. Da-i si cauta. Hai ca la papuci ne descurcam, de aia avem tot timpu'. Desi vroiam tenisi, hai ca ii luam pe aia de piele. Da' geaca??? Jur ca n-am ceva prin care DANSA sa nu treaca. Si atunci intervine un obiect absolut indispensabil: UMBRELA. Cand zic intervine, ma refer ca e nevoie. Pt ca de obicei e de negasit. Fie e sus si eu sunt jos, fie din cele 2 negre, ambele sunt rupte in moduri diferite; fie e la scoala alta si niciuna in dulap; fie, evident, am pierdut-o pe aia buna si tre' sa ne multumim cu ce jerpelituri gasim. Bine e cand gasim. Dar daca as avea-o pe asta, jur ca n-as fi in stare s-o pierd si as fi extrem de multumita ca 'al de sus a receptionat mesaju':


Asa m-a prins fobia asta de ploaie ca azi am trecut la Winter Collection, adica chestii nemaipurtate din iarna. Nimic exagerat, nu va ganditi la trening de ski. Si mi-am luat umbrela portocalie, transparenta, care nu se pliaza, care e rupta, deci nu sta inchisa si...[ajunge, are destule hibe] s-a luat unu' de mine:
-Vai, domnisoara, da'ce ploua afara![eu pe trotuar, el in masina la semafor, da? deci e o distanta, da? bun!]
Am uitat sa zic ca afara nu ploua, dar eu tineam de ea ca de propria mea statueta Oscar, daca ar fi sa fie. Da' stii ce? Io-s precauta! Si stii ce? Pana am ajuns acasa chiar a inceput sa ploua! Si stii ce? Inca ploua! EAT THAT MOTHERFUCKER!

luni, 18 mai 2009

Da-ti o palma!

10. Da-ti o palma daca ti-ai ars vreodata parul cu tigara in timp ce vorbeai la telefon, desi cealalta mana era libera!
8*. Da-ti o palma daca mergi cu masina prin oras si asculti Puya-Undeva in Balcani cu geamurile jos si volumul la maxim!

luni, 11 mai 2009

Da-ti o palma!

9. Da-ti o palma daca nu intelegi ca daca o tipa iti spune ca nu ii place cum saruti si isi tine picioarele incrucisate ca sa nu incerci tu ceva dubios, tu ca si tip, insisti in continuare spunand cat de mult iti place sa o tii in brate! Auzi, frate, tu..n-ai auzit de comunicare non-verbala, limbajul corpului, chestii?

marți, 5 mai 2009

PIC DIT

This post is to thank the PIC DIT crew(as in Adam) for sending me the stickers all the way from Canada. I have one on my locker and one on a wardrobe's door at home.

Here are some pics:

@school:


@home:


If you want some you can get them from here. You just send an e-mail and in about a week you will receive them free of charge.

Thank you, Adam!

miercuri, 4 martie 2009

Da-ti o palma!

-Campanie de senbilizare a obrazului-
[pentru ca de cate ori va trebui sa-ti dai o palma, obrazul tau va deveni mult mai sensibil]

Iata lista cu motive:

1. Da-ti o palma daca dupa ce te-ai sarutat cu un tip de mai multe ori intr-o seara l-ai intrebat daca sunteti impreuna!
2. Da-ti o palma daca te-ai gandit juma' de an de ce te-ai despartit de un tip cu care ai fost o luna!
3. Da-ti o palma daca vreodata te-ai imbatat numai ca sa iti faci curaj sa ii zici "Ceau" fostului tau prieten!
4. Da-ti o palma daca vreodata ai fost atata de beat incat nu ti s-a sculat, dar tu incercai s-o convingi in continuare pe tipa ca vei reusi!
5. Da-ti o palma daca vreodata la o bluza de trening ai asortat o geanta neagra de lac lucioasa!
6. Da-ti o palma daca vrei s-o dai pe goth, si pentru a-ti crea o tinuta goth alegi o rochie Getutza Dizain.
7. Da-ti o palma daca crezi ca "A tribe called quest" este un trib din Africa care se cheama "quest"!
8. Da-ti o palma daca mergi pe bulevard in masina cu geamurile deschise si din masina ta urla manele!

VA URMA.

duminică, 8 februarie 2009

Rezumat

Mi-am baut gandul si mi-am fumat speranta. Apoi am plans alcoolul. Am secatuit, nimic in mine n-a mai ramas hidratat, m-am consumat si am rezumat:

Punctul ala fix de pe perete incepe sa nu mai aiba sens, l-am tot privit si prin el mi-am filtrat fiecare gand. L-am intors pe o parte si alta, pe el, gandul, si cand am vazut ca ma invart in cerc inchis am schimbat unghiul. Dar punctul tot punct a ramas din orice unghi. Raspunsul a fost acelasi de fiecare data: niciunul.

Am cautat plinatate in gol si am incercat sa dau sens unui non-sens. Cand n-am reusit, m-am inchis cu un lacat si am aruncat cheia. Sper totusi sa o gaseasca cineva. N-am siguranta, am intuitia, dorinta si speranta. Macar atat, nu?

Caut explicatii ca sa-mi gasesc drumul in ceata. Nimeni nu vrea sa le dea. Toti se feresc de "De ce?"-uri. Unii, care in cele din urma se incumeta sa imi raspunda imi spun ceea ce deja stiam. Asa ca, pana la urma nimeni nu stie mai mult decat stiu eu. Ar trebui sa ma faca sa ma simt bine, dar eu nu vreau Pamant, eu vreau Nirvana. Pamantul l-am intors pe toate partile si am alfat din ce e facut, ce caut eu e undeva mai sus.

M-am gandit ca in loc sa merg eu la Nirvana, sa fac sa vina Nirvana la mine. Nu pentru ca sunt lenesa. Asa ca am incetat s-o mai caut si am lasat-o sa mi se descopere. Dureaza un pic cam mult si rabdarea nu-i pentru mine un punct forte.

Intr-o vreme am incetat sa cred in Absolut. Acum ma vad atata de slaba incat m-am intors la Divinitate. Mi-am spus monologul si am cerut ce aveam de cerut. M-am simtit mai bine apoi pentru ca El e un foarte bun ascultator. Nu mi-a aratat Calea, n-am avut o Revelatie, nimic maret. Mi-am gasit doar Pacea. In cele din urma, rugaciunea e tot ce-a ramas omului caruia i-a ramas Nimic.

Stau si vorbesc cu mine. Analizez, pun in balanta. Notiunea de bine si de rau incepe sa nu mai existe. Isi face loc disperarea. Cand esti disperat, ai face orice. Dupa Dispearare urmeaza Depresia: atunci cand in loc sa faci orice te amesteci in cele cotidiene si actionezi ca un robot. Faci pentru ca trebuie, nu pentru ca simti ca ai face acel lucru. Si acel orice care l-ai face in disperare, dispare fara urma in depresie. Te lasa in aer. Iti fura ambitia, iti ingroapa orgoliul si te face 0 ca om. Iti ia orice putere atunci cand pleaca.

Cateodata imi doresc sa nu fi ajuns sa gandesc. Oamenii prosti sunt fericiti pentru ca nu stiu. Si ce ca as fi luata peste picior? As fi in stare sa ma bucur de cel mai banal lucru.

In cele din urma, imi caut fericirea. In momentul de fata e pe un piedestal destul de inalt si nu stiu cum sa urc eu la ea sau s-o fac pe ea sa coboare la mine.

marți, 27 ianuarie 2009

Clovni



Ai observat cum toti oamenii ok se pierd intr-o turma de clovni? Tu faci greseala sa-l consideri un clovn cand, de fapt, calitatea lui de om se ridica la maiestria si talentul unui acrobat de circ.